DOV'ADĂ, dovezi, s.f. 1. Fapt sau lucru care arată, demonstrează ceva; probă convingătoare, mărturie. ◊ Loc. adv. Ca (sau drept) dovadă = ca semn că..., pentru a dovedi că... ◊ Loc. vb. A da dovadă de... = a dovedi, a vădi, a arăta, a manifesta. ♦ Spec. Probă juridică. 2. Act, document prin care se adevereste ceva; adeverinţă. - Din dovedi (derivat regresiv).
Sursă : DEX'98 (52803)  - LauraGellner

DOV'ADĂ s. 1. indicaţie, indiciu, mărturie, pildă, probă, semn, (livr.) testimoniu, (înv. si reg.) scrisoare, (înv.) răspuns. (Există numeroase ~ezi în sprijinul ...) 2. atestare, mărturie, probă. (Iată o ~ elocventă.) 3. v. motiv. 4. v. probă. 5. v. act. 6. v. adeverinţă.
Sursă : Sinonime (182306)  - siveco

dov'adă s. f., g.-d. art. dov'ezii; pl. dov'ezi
Sursă : DOR (241712)  - siveco

DOV//'ADĂ ~'ezi f. 1) Argument care serveste la demonstrarea unui adevăr; probă; mărturie. ◊ Ca (sau drept) ~ pentru a demonstra că... 2) Document prin care se confirmă un adevăr. /v. a dovedi
Sursă : NODEX (332729)  - siveco